Te-ai înscris la facultatea de ştiinţe economice? Ai optat pentru specializarea finanţe-bănci? S-ar putea să fi făcut o greşeală. Iată de ce specializarea finanţe-bănci nu mai este de viitor.
În 2023, Academia de Studii Economice din Bucureşti a împlinit 110 ani de la înfiinţare, iar în tot acest timp a format sute de DOCTORI în economie. Cu atâţia „experţi”, mi se pare justificat să ne punem fiecare următoarea întrebare: de ce este România o ţară săracă chiar şi după 30 de ani de (pseudo)capitalism? Dacă ASE nu este în stare să formeze nişte doctori capabili să vindece rănile prin care se scurge bogăţia ţării, ce pretenţii să avem de la facultăţile de ştiinţe economice din provincie? (Şi ce pretenţii să mai avem de la facultăţile de medicină, până la urmă…?)
Experţii în finanţe şi bănci sunt îndoctrinaţi cu informaţii care menţin sistemul actual în funcţiune. La finanţe-bănci nu se învaţă nimic nou, nimic ce ar putea schimba în bine viaţa semenilor… ci strict informaţiile necesare pentru a susţine mecanismele de îndatorare care generează dobândă. În loc să îi apropie pe studenţi de izvorul bogăţiei, profesorii de economie îi îndepărtează tot mai mult, păstrând banii în ceaţă. Metodologia de „tipărire” a banilor din tastatură şi mecanismul de selecţie a celor ce „merită” să primească un credit sau o refinanţare sunt învăluite în mister. Specializarea finanţe-bănci nu asigură o educaţie financiară onestă, ci viciată tocmai de interesele sectoarelor neproductive care parazitează economia: pe de o parte statul (prin ministerul finanţelor publice), pe de altă parte sectorul financiar-bancar.
Unde poţi să lucrezi dacă termini finanţe-bănci?
După finalizarea studiilor, ai şanse foarte mari să îţi găseşti un loc de muncă în:
- bănci – pornind de jos, cu răbdare şi călcând peste cadavre, poţi să ajungi tot mai sus… Cu cât vei fi mai bine îndoctrinat(ă), cu atât vei fi mai plăcut de acţionari şi vei fi promovat. Băncile vor căuta oameni tot mai loiali, care să jure credinţă sistemului şi să lupte cu toate forţele pentru îndatorarea românilor. Ca să ajungi într-o funcţie bine plătită, trebuie să demonstrezi că iubeşti ceea ce faci, iubeşti să împrăştii dobândă în economie şi chiar tu vei avea cel puţin un credit pe termen lung în derulare…
Avantaje: Vei lucra în zone bune, în sedii luxoase ba chiar în zgârienori (dacă visezi la o carieră în străinătate). Te vei îmbrăca mereu la patru ace, vei impune respect, vei avea un program lejer şi weekendurile doar pentru tine. Salariile sunt decente şi cât se poate de sigure: vin mereu la timp, fără nicio zi de întârziere. Pachetele salariale pot conţine şi alte tipuri de beneficii: asigurări medicale, abonamente la sală etc.
Dezavantaje: pentru tine, prea puţine. Pentru economie, însă, eşti un real pericol deoarece, indirect, contribui la propagarea cancerului economic – contribui la multiplicarea dobânzii. Despre toxicitatea dobânzii, am scris pe larg şi în Planul de economisire, dar voi reveni şi aici cu un articol amplu care sper să lămurească lucrurile odată pentru totdeauna. Nu în ultimul rând, ca angajat al băncii te numeri printre „angajaţii neangajaţi” – acei angajaţi care deşi merg la muncă nu produc nimic benefic în economie, şi cu toate acestea încasează un salariu lunar. Acest tip de angajat este mai dăunător decât angajaţii leneşi şi neproductivi care nu muncesc nimic. Ei chiar muncesc, dar nu realizează cât rău fac din cauza îndoctrinării şi a avantajelor de mai sus. Dar poate cel mai mare dezavantaj ar fi faptul că economia va mai pierde încă un membru productiv.
- companii de asigurări – trebuie să speculezi teama de necunoscut a oamenilor. Companiile de asigurări nu produc nimic valoros în economie, ci doar colectează bani pe care îi comasează în fonduri de investiţii. Aceste fonduri de investiţii se implică în proiecte de mare anvergură din dorinţa de a multiplica rapid capitalul strâns de la „asiguraţi”. Aşa se construiesc hotelurile de lux, mall-urile gigantice şi marile cartiere rezidenţiale. O parte din capitalul strâns prin vânzarea de asigurări este investit în obligaţiuni, acţiuni şi alte instrumente financiare… În spatele companiilor de asigurări se află de fapt o maşinărie foarte complexă. Sunt precum nişte mine săpate în munte: la suprafaţă au doar câteva birouri şi filiale. În subteran, însă, departe de ochii „curioşilor”, ele sapă de zor după aur…
Avantaje: te vei îmbrăca mereu în ţinute elegante, vei impune respect şi vei avea un program relativ lejer.
Dezavantaje: pentru tine, prea puţine. Va trebui să alergi mereu după clienţi şi să închei noi şi noi poliţe de asigurare pentru a compensa pierderile sau retragerile. Cel puţin la început, vei funcţiona după două reguli: “dress to impress” şi “fake it till you make it”. Crezi că vei putea?
Pentru economie, însă, eşti tot un pericol deoarece, indirect, contribui la propagarea cancerului economic – contribui la multiplicarea dobânzii. Cererile de despăgubire sunt achitate din randamentul investiţiilor financiare, de aceea companiile de asigurări sunt atât de zgârcite şi analizează minuţios fiecare caz. Ele vor să păstreze cât mai multă dobândă pentru ele… În plus, când alegi să lucrezi în sectorul financiar, alegi un sector neproductiv şi devii chiar tu însuţi o persoană neproductivă. Astfel, salariul tău nu este generat de munca ta, ci de munca celor din economia reală care se află în afara sferei tale.
- ANAF – da, vei putea lucra pentru stat! Vei putea fi bugetar! Sună bine, nu-i aşa? Nimic nu pare să fie mai sigur pe lumea asta decât un loc de muncă la stat: salariu mereu în creştere, plătit mereu la timp, bonusuri de performanţă şi alte sporuri ridicole, tichete de masă şi tichete de vacanţă… Ce poate fi mai frumos? Statul oricum nu este interesat de reducerea costurilor cu colectarea taxelor şi impozitelor. Dacă ministerul finanţelor ar da dovadă de cumpătare şi de o constantă preocupare pentru reducerea risipei de bani publici, un loc de muncă la ANAF chiar ar fi demn de toată cinstea. Dacă crezi că te vei angaja la ANAF şi vei schimba lucrurile odată cu aplicarea principiilor din Planul de economisir, mai bine te reorientezi.
Avantaje: te vei îmbrăca mereu la patru ace, vei impune respect, vei avea un program relativ lejer.
Dezavantaje: pentru tine, prea puţine. Economia, însă, pierde încă un membru sănătos, care ar fi putut alege să fie mai productiv într-o altă ramură economică. În plus, prin munca ta, fie direct, fie indirect, ajuţi statul să continue ciclul datoriilor – un ciclul căruia nu pare să-şi dorească să îi pună capăt. Muncind la ANAF, ajuţi statul să încaseze taxe şi impozite de la populaţie pentru a le transforma în rate şi dobânzi la creditele accesate.
Taxele şi impozitele sunt mai degrabă un eufemism pentru „serviciul datoriei publice”. Statul pretinde că taxele şi impozitele sunt sursa investiţiilor când în realitate, toţi banii colectaţi sunt folosiţi pentru a achita ratele la creditele cu ajutorul cărora s-au făcut investiţiile. Ca angajat al ANAF, contribui la îmbogăţirea celor deja bogaţi – la îmbogăţirea băncilor.
Investiţiile publice ar trebui corelate cu nivelul încasărilor din taxe şi impozite pentru a nu mai perpetua ciclul datoriilor chiar de la vârful societăţii. Profesorii de economie au grijă să nu promoveze concepte care ar putea repune economia pe linia de plutire. Ne ducem la fund, dar suntem împinşi în jos tocmai de cei neproductivi care se cred experţi în generarea bogăţiei.
De ce să nu alegi un sector neproductiv după liceu?
Este foarte important ca imediat după liceu să aduni toate piesele de puzzle care formează imaginea corectă a realităţii economice. Cu cât mai repede, cu atât mai bune vor fi alegerile tale pe plan financiar. Într-una dintre piesele de puzzle care nu ţi-a fost oferită în anii de liceu vei vedea că populaţia se poate împărţi în două mari categorii: oameni productivi şi oameni neproductivi. La fel ca într-un STUP de albine… Oamenii productivi formează economia reală – economia productivă. Iar oamenii neproductivi vor forma cel puţin şase sfere neproductive care vor parazita economia reală.
Care sunt cele şase sfere neproductive?
- Sectorul financiar-bancar
- Sectorul viciilor
- Sectorul administrativ
- Sectorul celor inapţi de muncă
- Sectorul ONG-urilor
- Sectorul cultelor religioase
După cum vei descoperi şi în Planul de economisire – nu toate sectoarele neproductive sunt şi nocive. De aceea este important să le defalcăm şi să le identificăm pe cele cu adevărat dăunătoare pentru economie. Bineînţeles, sectorul financiar-bancar este în top – pe lângă faptul că este neproductiv, mai este şi dăunător pentru economie.
Ce înseamnă că un sector este neproductiv?
Dacă ar fi să asemănăm economia productivă cu un balon cu apă, sectoarele neproductive sunt asemenea unor seringi care extrag apa din acel balon. Sectoarele neproductive sunt formate din indivizi cu interese şi preocupări asemănătoare care nu îşi pot asigura existenţa prin munca lor, ci pretind ca alţii să muncească şi pentru ei.
De ce este sectorul financiar-bancar cel mai neproductiv şi totodată cel mai nociv pentru economie? Deoarece munca depusă de angajaţii săi nu îi asigură în mod direct profitabilitatea. Veniturile sectorului financiar-bancar provin strict din munca celor creditaţi, din munca celor împrumutaţi sub o formă sau alta. Cu alte cuvinte, DOBÂNDA este sursa profiturilor, iar pentru cei ce o încasează, acea sumă de bani provine din munca şi efortul unui om din sfera productivă.
Angajaţii neangajaţi
Cei ce sunt angajaţi de bănci, de companii de asigurări şi de alte firme din sfera financiară formează grupul „angajaţilor neangajaţi” sau al salariaţilor care ne îşi pot acoperi propriul salariu din munca fizică şi intelectuală pe care o depun. Dacă mama sau tatăl tău sunt angajaţi la o bancă, vor spune în fiecare dimineaţă că „merg la lucru”… Însă prin munca lor nu produc nimic bun, nimic valoros în economie. Deşi sunt angajaţi, impactul muncii lor în economie este fie nul, fie negativ. Ei zic că lucrează, dar de fapt e ca şi cum n-ar lucra. Ba mai rău, e ca şi cum ar lucra împotriva semenilor lor, provocându-le rău fără să îşi dea seama.
Specializarea finanţe-bănci formează viitorii angajaţi neproductivi
Mă gândesc la toţi cei care ies la pensie din sectorul financiar-bancar… şi care toată viaţa şi-au pus-o în slujba băncilor sau a altor instituţii financiare. Cât rău au făcut semenilor lor de-a lungul vieţii lor active? Ce mod trist de a-ţi trăi viaţa, nu-i aşa? Însă cel mai rău este că au fost atât de bine îndoctrinaţi în anii de facultate, iar mai apoi la locul de muncă, încât nu au conştientizat niciodată faptul că, prin munca lor, ei nu au produs nimic bun în economie. Absolvenţii de finanţe-bănci se cred chiar importanţi, intelectuali şi aristocraţi – ca şi cum ar face parte dintr-un grup secret şi select al elitelor financiare. Şi chiar dacă s-au îmbogăţit, au făcut-o pe spinarea celor pe care i-au îndatorat.
(“Vai, dar noi nu îndatorăm pe nimeni cu forţa!” veţi riposta voi care vă simţiţi cu musca pe căciulă… Aşa o fi, nu cu forţa, dar aţi promovat agresiv creditele ca pe o soluţie rapidă de îmbogăţire… Aţi speculat cele mai joase porniri ale omului care de cele mai multe ori sunt şi cel mai greu de controlat… Aţi exploatat lăcomia omului şi nerăbdarea… Aţi profitat de slăbiciunea omului, exact aşa cum profită site-urile de pornografie, casinourile, fabricanţii de tutun şi de alcool şi mulţi alţii. Economia a ajuns dependentă de credite, dar în trecut a fost mult mai curată şi mai sănătoasă. Banii câştigaţi din specularea a tot ce e necurat în om mai sunt oare bani curaţi şi cinstiţi?)
Dar să vedem concret de ce sectorul financiar-bancar este neproductiv:
1. Băncile nu produc valoare atunci când mută bani dintr-un cont în altul
Înainte de apariţia aplicaţiilor mobile, transferul de bani era realizat la casieriile băncilor şi cu ordine de plată, ceea ce implica foarte multă birocraţie şi muncă manuală. În economia contemporană, băncile şi-au asumat rolul de „intermediar” al tranzacţiilor comerciale, însă acest transfer de resurse nu este o activitate productivă. Desigur, se percepe un comision în multe cazuri, dar acesta este reţinut din sumele câştigate de alţii. Băncile au investit în aplicaţii de intermediere a plăţilor tocmai pentru că au conştientizat cât de neproductivă este munca acestor angajaţi de la ghişee şi casierii care doar intermediază plăţi. Pentru bancă, era un cost uriaş. Aşa se explică de ce doar o parte din sucursalele Băncii Transilvania dispun şi de casieriile clasice, cu numerar… Accentul cade pe creditare – pe generarea de DOBÂNDĂ.
2. Băncile generează DOBÂNDA pe care o vor plăti alţii
Dobânda însă este UN PRODUS IMATERIAL, lipsit de valoare şi TOXIC pentru economia reală. Munca angajaţilor băncilor produce ceva invizibil, dar extrem de dăunător. Dobânda îi obligă pe debitori să muncească de două ori pentru a restitui banii contractaţi cu titlu de împrumut… Când debitorul este o persoană juridică cu mai mulţi angajaţi, creditele îl obligă să cedeze băncii o parte din angajaţi. Aşadar, angajaţii băncilor nu doar că sunt neproductivi ci scad productivitatea muncii celorlalţi. Economia reală duce în spate şi sectorul financiar-bancar, care a devenit tot mai mare şi mai apăsător…
Într-o fabrică de biscuiţi, fiecare angajat contribuie la profitul firmei prin munca depusă, iar biscuiţii reprezintă un bun util pentru economie. Într-o bancă se produc doar „credite”. Acestea sunt “produse” invizibile şi intangibile, nenecesare şi a căror naştere se produce prin specularea celor mai josnice slăbiciuni ale fiinţei umane: egoismul, nerăbdarea, pofta ochilor, lăcomia de avere… Angajaţii nu au niciun merit pentru profitul obţinut, deoarece dobânda încasată de bancă este de fapt rodul muncii cuiva din afara băncii.
Băncile sunt „societăţi comerciale” care sfidează principiile din economia reală – ele recompensează cu salarii nişte oameni neproductivi… În nicio altă companie aşa ceva nu ar fi tolerat. Angajaţii neproductivi ar fi concediaţi imediat. Nu şi în sectorul bancar, unde salariile angajaţilor reprezintă o firimitură din toată dobânda încasată de bancă. Iar dacă ar fi să săpăm şi mai adânc, am constata că mulţi dintre angajaţii băncilor au obţinut credite la rândul lor, ceea ce înseamnă că ei îşi plătesc ratele din banii pentru care a muncit cineva din afara băncii, cineva din economia reală.
În România, numărul salariaţilor din sectorul bancar se ridică la 51.857, potrivit Ziarul Financiar. Peste 50.000 de oameni activi, sănătoşi şi cu putere de muncă au ales să îşi irosească cei mai frumoşi ani din viaţă într-un sector neproductiv care perfectează în continuu o maşinărie distructivă pentru economia reală. Ca şi cum nu ar fi fost suficientă povara exercitată de sectorul administrativ (de fapt, de toţi bugetarii), economia productivă este agasată constant ca să le plătească şi lor salariile. În fiecare moment, cineva trebuie să fie îndatorat pentru a genera DOBÂNDĂ. Dar natura băncilor se schimbă chiar sub ochii noştri.
De ce nu mai este de viitor specializarea finanţe-bănci?

Băncile îşi schimbă strategia. Deja au creditat cam tot ce se putea din populaţia activă. Bonitatea tuturor românilor oneşti şi muncitori este compromisă. Majoritatea au atins pragul maxim de îndatorare (dacă chiar există unul) sau figurează cu întârzieri în Biroul de Credite… Viitorul stă în tinerii virgini din punct de vedere financiar. Iar băncile fac tot ce pot pentru a se coborâ la nivelul lor şi pentru a deveni parte din vieţile lor. Iată că s-a conturat deja Strategia Naţională de Educaţie Financiară 2022-2026. Programele de educaţie financiară iniţiate de Banca Transilvania (FIT – Finanţele pe Înţelesul Tuturor), BCR – Şcoala de Bani şi ARB – educatie-financiara.info – sunt de fapt nişte capcane întinse tinerilor CURAŢI, fără un istoric de creditare negativ… În ochii băncilor, fiecare absolvent de liceu este un VIITOR DEBITOR care trebuie vânat şi constrâns să acceseze un credit.
Pe măsură ce băncile îşi mută activitatea în mediul online, este posibil ca numărul posturilor disponibile pentru absolvenţii de finanţe-bănci să fie tot mai puţine. Sucursalele bancare vor continua să se închidă, iar băncile complet digitale precum Revolut vor deveni noul standard. Ce înseamnă acest lucru? Că un număr infim de oameni vor obliga câteva miliarde de oameni să le plătească DOBÂNDĂ… Cine va ajunge să lucreze în bănci? Doar oamenii care se vor dovedi extrem de loiali şi de dornici să implementeze planurile lor financiare şi noua ordine mondială. Procesul de selecţie va fi mult mai dur deoarece nu îşi vor permite să angajeze oameni care să îi distrugă din interior.
Băncile devin de fapt companii IT! Direcţia de dezvoltare este fintech. Pe măsură ce banii devin electronici – adică invizibili – şi băncile îşi schimbă modul de înfăţişare şi devin invizibile în mijlocul nostru. Sucursalele dispar de la colţurile străzilor şi din zonele cu cel mai bun vad comercial. Totul se mută „online”. Restrângerea sucursalelor este ultimul pas înainte de mutarea în mediul digital. Dar mare atenţie la un al fenomen care se petrece chiar acum, în timp ce citeşti aceste rânduri: fenomenul fuziunilor. Băncile mari înghit băncile mici.
Banca Transilvania a preluat Volksbank şi Bancpost, iar de curând a preluat şi IdeaBank urmând să lanseze SaltBank în 2024 – „prima bancă 100% digitală made in RO”. Intesa Sanpaolo va achiziţiona First Bank, iar Alpha Bank va fuziona cu Unicredit… Încet-încet, vor fi mai puţini jucători pe piaţă, dar mai mari şi mai agresivi. Iar eu presimt că pe măsură ce economia se apropie de o implozie iminentă, va exista doar o singură bancă globală, cu puteri nelimitate asupra banilor.
Într-o economie distrusă, nu va mai fi nevoie de specializarea finanţe-bănci
Se mai justifică să dai la finanţe-bănci? Acum că ţi-ai completat câteva din piesele lipsă din puzzle-ul economiei, cred că ai înţeles că nu merită să urmezi specializarea finanţe-bănci. Dacă totuşi insişti, înseambă că vrei cu tot dinadinsul să faci rău semenilor tăi şi să susţii sectorul bancar şi ciclul datoriilor în ciuda faptului că şi-a dovedit neputinţa de a genera bogăţie.
Nu vei urma specializarea finanţe-bănci decât dacă vrei neapărat să distorsionezi mediul concurenţial şi să calci peste orice principii de etică în afaceri. Vrei să susţii antreprenorii falşi care apelează la credite ca la nişte injecţii cu steroizi? Sau vrei să susţii antreprenorii oneşti, care îşi cresc propria afacere în mod natural, reinvestind profitul?
Şi mai merită să urmezi specializarea finanţe-bănci doar dacă nu te deranjează faptul că şi tu şi copiii tăi veţi trăi într-un mediu economic tot mai toxic. Specializarea finanţe-bănci nu are viitor pentru că ECONOMIA nu mai are niciun viitor tocmai datorită principiilor nesănătoase pe care această specializare le transferă generaţiilor viitoare. Sectorul financiar-bancar a pecetluit soarta economiei.
DOBÂNDA în continuă expansiune este precum un cancer – economia se află în metastază. Finalul este inevitabil. Dar poate fi amânat. Putem obţine o amânare, dacă tot mai mulţi elevi vor renunţa să se specializeze în „arta de a omorâ economia” după liceu. Sistemul financiar-bancar nu mai trebuie alimentat nici din interior, dar nici din exterior. În momentul în care toată lumea îşi va fi plătit toate datoriile, existenţa sectorului bancar nu se va mai justifica. Sectorul bancar nu poate supravieţui fără debitori. Şi nu poate supravieţui fără specialiştii din interior. Fără specialişti în „finanţe-bănci generatoare de sărăcie”, aceşti coloşi nu vor mai avea pe cine să recruteze şi îşi vor pierde din energia şi elanul care i-a propulsat până în prezent. De fapt, ITiştii sunt mult mai căutaţi decât experţii în finanţe-bănci.
Cred că în acest moment îţi revine datoria să le prezinţi adevărata faţă a sectorului financiar-bancar şi părinţilor tăi care poate au insistat ca tu să urmezi această specializare.
Imaginează-ţi că specializarea finanţe-bănci nici măcar nu există! Impactul muncii tale în economie va fi infinit mai benefic economiei în oricare altă ramură, dar nu în aceasta. Nu te lăsa manipulat(ă) de „tradiţia de familie”. La finanţe-bănci nu vei afla secretul bogăţiei, iar cei ce au lucrat în bănci rareori s-au îmbogăţit. Dacă băncile ar fi izvorul bunăstării, toată lumea le-ar vorbi numai de bine. Poveştile de succes nu ar mai fi o raritate. În realitate, însă, băncile vor să se infiltreze cu forţa în vieţile tuturor. Iar dragoste cu forţa nu se poate… Deci, dacă eşti pasionat(ă) de economie şi afaceri, optează pentru o specializare mai practică, cum ar fi contabilitate-informatică de gestiune (CIG). Sau îndreaptă-te spre specializări din alte domenii! S-ar putea să acumulezi informaţii mult mai valoroase şi mai practice decât în cadrul facultăţilor de ştiinţe economice. Foloseşte-ţi timpul cu înţelepciune ca să nu ai regrete! Şi foloseşte-te de noile cunoştinţe acumulate aici pentru a le da şah-mat profesorilor.
Sunt Molcuţ Teofil Marius – antreprenor, florar şi economist cu 18 ani de experienţă. Obişnuit să străbat drumuri neumblate încă de pe vremea când eram editorul primei reviste de design floral din România – Florists Only, nu îmi este frică să mă avânt spre necunoscut. Din contră, cred că acolo putem găsi adevărate comori. Site-ul dupaliceu.ro s-a născut din dorinţa de a oferi tinerilor adulţi o înţelegere mai clară a realităţii economice. Având o perspectivă corectă asupra realităţii, ne vom putea bucura cu toţii de rodul muncii noastre şi vom putea transforma anii de viaţă activă în cei mai frumoşi ani…