Totul despre network marketing (P4): dezavantajele afacerilor de tip MLM

De obicei, promisiunile făcute în cadrul primelor interacţiuni cu o companie de network marketing s-ar putea să sune prea bine ca să fie adevărate. La prima interacţiune, avantajele eclipsează dezavantajele afacerilor de tip MLM. Ceea ce nu ţi se spune este că, pentru a ajunge un „diamant”, trebuie să înduri multă presiune… Nu doar acasă, din partea celor dragi – care poate nu sunt deloc de acord cu implicarea ta în MLM, ci şi multă presiune din interiorul companiei de network marketing.

Cu cât vei părea mai dornic(ă) de reuşită, cu atât presiunile vor fi mai mari. Desigur, vor fi persoane care fix asta caută: adrenalină. Unii funcţionează doar „sub presiune”… Afacerile MLM nu sunt pentru toată lumea. Dar iată şi alte dezavantaje ale afacerilor de tip multi-level marketing pe care e bine să le iei în calcul înainte de a face următorul pas:

1. Veniturile mici şi incerte sunt principalul dezavantaj al afacerilor MLM

Numeroase articole din presă au scos deja la iveală faptul că cei implicaţi în vânzări directe (aşa cum mai sunt cunoscute MLM-urile sau companiile de network marketing) nu generează venituri suficient de mari încât să se poată întreţine din ele.

De fapt, 99% dintre cei implicaţi pierd bani, potrivit unui raport al Federal Trade Commision. * Într-un alt raport care a analizat 30 de companii MLM din Marea Britanie **, trei din cinci „consultanţi” nu înregistrează nicio vânzare, cât despre profit, doar 0,4% sunt pe plus.

Ceea ce limitează veniturile este şi faptul că produsele sunt consumate tot de „vânzători”. În acest circuit închis, posibilităţile de câştig sunt LIMITATE tocmai de numărul celor implicaţi. Practic, deşi compania vinde produse care ar putea fi folosite de milioane de oameni (săpunuri, şampoane, pastă de dinţi etc.), cifra de afaceri este generată doar de membrii înscrişi ca „distribuitori” – (atenţie!) majoritatea de sex feminin!

De fapt, o companie MLM din Regatul Unit al Marii Britanii chiar spune lucrurilor pe nume: „fii propriul tău client”! Cât de departe poţi ajunge cumpărând de la tine, din „propriul tău magazin”? Iată că este evident faptul că pentru a genera profit, trebuie să cumperi cam cât ar cumpăra câteva milioane de oameni. Şi cum acest lucru nu este posibil, profitul se lasă mult aşteptat.

O altă problemă pe care o sesizez în vânzările directe vizează timpul investit de tine. Acest timp nu este remunerat sub nicio formă. S-ar putea ca pentru a câştiga 100 de lei să munceşti 30 de ore (suni oameni, planifici întâlniri, organizezi prezentări etc.). Asta înseamnă că eşti plătit(ă) cu doar 3,3 lei pe oră. Cam puţin, nu-i aşa? Timpul este o resursă prea preţioasă ca să o risipim! Dezavantajul afacerilor de tip MLM este risipa uriaşă de resurse, în special de timp, pentru a genera un venit ridicol de mic pentru cei ce se implică trup şi suflet.

2. Tensiune psihică şi stres

La un moment dat am fost şi eu invitat la o prezentare Amway. Cred că abia împlinisem 18 ani… Eram tânăr şi necopt la minte. Pe atunci, costa 1.100 lei prima comandă de produse Amway. M-am ales cu o sticlă de detergent de vase „super concentrat” şi nişte produse cosmetice de care nu aveam neapărat nevoie. „Superiorii” erau o funcţionară bancară şi un profesor. „Familie de intelectuali”, am spus în sinea mea. „Trebuie să fie ceva serios”, încercam eu să mă încurajez. Dar s-a dovedit în final că aveam de a face cu o familie de snobi manipulatori. Băiatul lor – poliţist pe atunci – era şi el implicat. Puteam să zic că am nimerit într-un mediu cu oameni extraordinari. Însă, după cum am citit şi din experienţele altora, Amway s-a dovedit a fi un fel de „business în business”. În interiorul afacerii cu produse mai funcţiona încă o afacere – cea cu casete, cărţi de dezvoltare personală şi conferinţe.

Cartea cea mai promovată atunci era „Tată bogat, tată sărac” a lui Robert Kiyosaki. Ia ghiciţi cine este acest individ? Un „investitor” cu o datorie de 1,2 miliarde de dolari care a ridicat în slăvi economia creditului… Ce absurd!!! De la el trebuia să învăţ totul despre bani…

Nici nu mă înrolasem şi deja eram presat să ascult CD-uri şi casete motivaţionale care aveau să mă pregătească să devin bun şi productiv în Amway. Modelul de business devenea evident: intrasem într-un fel de CULT. Nu degeaba aveau la prezentare o masă plină cu cărţi motivaţionale, casete şi CD-uri. Era de fapt business-ul lor paralel! Ei bine, eu nu am suportat să mi se spună ce să fac şi cum să gândesc. Pentru mine, era un stres. Tot ce vroiam era să scap de oamenii pe care îi întâlnisem şi să fiu lăsat în pace.

Având deja propria mea afacere cu flori la acea vreme, am putut să renunţ foarte uşor la acea oportunitate de afaceri. Şi bine am făcut! Am întâlnit însă persoane care chiar au pus suflet în Amway. Le compătimesc şi acum pentru că s-au lăsat spălate pe creier până când au ajuns să mă privească cu ură şi dispreţ pentru că nu am vrut să profit şi eu de acea „oportunitate de afaceri” şi să adopt dezvoltarea persoanlă ca pe noua mea religie… Ei chiar cred că îi ajută pe oameni să se ajute singuri. Dar, după cum am mai spus, MLM-iştii nu-i suportă pe cei ce le spun NU.

Aşadar, dezavantajul afacerilor MLM este stresul şi tensiunea rezultate din interacţiunea cu nişte oameni hipersensibili în preajma cărora trebuie să ai mereu grijă ce spui ca să nu îi superi…

3. Generează risipă de bani

Pe lângă risipă de timp, companiile MLM generează şi risipă de bani şi haos financiar. Când a intrat FARMASI pe piaţă, soţia mea s-a înrolat din dorinţa de a ajuta pe cineva, dar ne-am trezit în scurt timp că plasăm comenzi pentru nişte produse de care nu aveam nevoie cu adevărat. Încă mai avem o grămadă de cutii cu creme de care nu ne-am atins niciodată. A comanda produse doar de dragul de a face un punctaj lunar sau în ideea că le vei folosi cândva, este doar risipă de bani.

A profita de ofertele din cataloage înseamnă a menţine în viaţă o companie MLM – o companie toxică. Cel mai mare procent din suma pe care tu o plăteşti ajunge direct la vârful piramidei. Cei de jos, primesc doar firimituri… Gata cu comenzile “din milă” sau “din ruşine”!

În Planul de economisire am alocat un capitol întreg risipei şi am dezvoltat chiar o formulă de calcul prin care oricine poate cuantifica propria risipă de bani. Este fix ceea ce ar fi trebuit să fi învăţat la facultate de la doctorii în economie. Timp de 3 ani, însă, am învăţat doar fleacuri… Toată lumea evită să folosească cuvântul „risipă” atunci când trebuie. În cazul MLM-urilor, trebuie folosit fără menajamente, căci cu fiecare comandă nu faci decât să arunci bani pe apa sâmbetei.

Cu riscul de a exagera, reprezentanţii companiilor de tip multi-level marketing sunt nişte cerşetori în ţinute business. Modelul afacerii seamănă izbitor de mult cu cel al traficanţilor de persoane care au umplut Europa de cerşetori. Singura diferenţă e că MLM-iştii nu stau la colţ de stradă, ci în săli de conferinţă din hoteluri şi prin cafenele de lux… Cerşetorii moderni nu mai stau cu mâna-ntinsă, ci cu „oportunitatea de afaceri” mereu pregătită, gata s-o-ndese pe gâtul cuiva… Afacerile MLM sunt o formă de cerşetorie foarte bine disimulată.

4. Nu îţi oferă vechime în muncă şi nici asigurare de sănătate

A fi reprezentantul unei companii MLM nu îţi oferă aceleaşi drepturi pe care le are un angajat, fie şi part-time. Ca să fii acoperit din acest punct de vedere, ar trebui să ai deja un loc de muncă stabil sau să îţi înfiinţezi fie un PFA/II/IF, fie un SRL. Înfiinţarea şi deţinerea unei persoane juridice generează alte costuri pe care s-ar putea ca veniturile tale din network marketing să nu le acopere. Reiterez faptul că MLM-iştii nu sunt nici antreprenori, nici angajaţi – sunt o struţo-cămilă – sau „angajaţi-neangajaţi” care fac muncă în folosul MLM-urilor. Fără a acumula vechime în muncă. Fără ca implicarea în MLM să fie recunoscută oficial în vreun fel.

5. Printre dezavantajele afacerilor de tip MLM sunt constrângerile şi lipsa de libertate

Chiar dacă în mod normal ai fi un antreprenor de succes, limitările impuse de compania în care te-ai înrolat îţi limitează creşterea. Ai avea idei geniale, dar nu le poţi aplica pentru că încalci politica companiei. MLM-urile nu funcţionează după regulile liberei interacţiuni între cerere şi ofertă. Adevăraţii antreprenorii sunt liberi şi se bucură de libertatea pieţei.

Adevăraţii antreprenori caută să facă profit în ciuda tuturor constrângerilor din piaţă. Ei pot să vină oricând cu propriile strategii de vânzare de acasă… Nu şi în companiile MLM – ele adaugă constrângeri suplimentare celor deja existente în economie tocmai pentru a împinge profitul spre vârful companiei, lăsând cât mai puţin profit să ajungă la bază. Afacerile MLM sunt un mediu controlat – asemena cazinourilor unde peste 90% din banii jucătorilor rămân la patroni. MLM-iştilor le este aproape imposibil să obţină profit strict din vânzarea produselor. De accea sunt constrânşi să recruteze noi oameni…

Afaceri în stil american: pierderile unora devin câştigurile altora

Economia americană a fost pângărită de idei care nu făceau altceva decât să sfideze ordinea firească a lucrurilor. Americanii, în euforia libertăţii lor, au îmbrăţişat o serie de erezii economice. În spatele afacerilor multi-level marketing se află o primă erezie şi anume ideea conform căreia se pot obţine bani uşor, fără muncă… dar pe spinarea altora.  Iar americanii au exportat aceste idei nesănătoase peste tot pe unde au pus piciorul. Mirajul banilor „nemunciţi” a transformat Statele Unite ale Americii în ţara cu cele mai mari datorii. Dar să nu uităm că tendinţa omului este aceea de a evita munca cu orice preţ…

„Visul american” este construit pe credite. Economia americană este o economie a creditului. A digitalizării. A robotizării. Ori de câte ori au vrut să realizeze ceva, americanii au accesat un credit. Au mai tipărit nişte bani (titluri de stat). Au mai creat un robot. Au mai creat încă un software. Şi încă o aplicaţie… Şi tot aşa, doar doar vor reuşi să facă bani fără să muncească.

Lacomi după putere şi după bogăţii, americanii au adoptat economia creditului ca fiind singura economie adevărată. Toţi doreau să primească recompensa înaintea muncii… ba chiar fără să fie nevoiţi să muncească. Tocmai de aceea investiţiile financiare în acţiuni şi alte instrumente financiare sunt larg acceptate în SUA – toţi vor să încaseze dobândă. Toţi caută bani nemunciţi. La fel şi într-un MLM – ţi se oferă totul pe tavă – trebuie doar să vinzi produse gata făcute şi să aduci noi oameni în afacere. Poate asta să fie numită „muncă”? Printre dezavantajele afacerilor de tip MLM putem enumera şi faptul că promit bani rapid şi fără efort, pe principii economice nesănătoase.

„The american way” – cu idei de afaceri, dar fără bani

Drumul antreprenorilor americani trece pe la bănci. Americanii îşi datorează bani lor înşişi pentru consumul pe datorie din trecut, dar şi pentru toate ideile de afaceri implementate cu bani toxici din bănci… Urmând acest stil de viaţă, ei nu vor ieşi niciodată din datorii, ci doar se vor afunda şi mai tare.

Această gândire (ne)economică însă a fost adoptată şi de europeni. Modelul american este standardul în lumea financiar-bancară. Poate aşa se explică şi succesul Amway – pentru că te trimite cu gândul la „The American Way” – la modelul american de a atinge succesul… de a atinge „visul american”. Adică de a realiza tot ce-ţi doreşti chiar şi atunci când nu ai bani. Coincidenţă sau nu, fix acelaşi slogan a fost adoptat de First Bank România… Până la urmă, fără să-şi dea seama, ambele companii spun adevărul pe faţă. Dar nu toţi îl desluşesc.

Mantra MLM-iştilor este „fake it till you make it!” (prefă-te până reuşeşti!). De aceea, nu vor ezita să se folosească de alţii pentru a-şi atinge obiectivele. Cei care intră ultimii în joc sunt mereu penalizaţi. Fie că vorbim de MLM-uri, fie că vorbim de investiţii financiare la bursă sau asigurări, pierderile unora devin câştigurile altora. Ultimii intraţi „creditează” compania, iar afacerea merge mai departe.

Afacerile de tip MLM au reprezentat o sursă de inspiraţie pentru industria financiară. Ultimii care intră acoperă pierderile celor mai vechi. Pe acest principiu se bazează investiţiile la bursă. Atragerea cât mai multor investitori permite „comasarea” investiţiilor şi generarea unui profit consistent pentru cei „de la vârf” şi pentru traderi. Investitorii mici, de bună credinţă, rareori se aleg cu randamente mai mari de 5% pe an. Primesc praf în ochi… Companiile care intermediază tranzacţii la bursă (de la SIF-uri la cele mai mari bănci), nu fac decât să atragă în mod agresiv noi şi noi „investitori” pentru ca banii lor să fie folosiţi în primul rând pentru a-şi acoperi pierderile. Ultimii intraţi au şansele cele mai mari să fie şi marii perdanţi, aşa cum se întâmplă în MLM-uri.

Nu m-ar mira deloc să aflu că, de fapt, graficele din diverse aplicaţii, care prezintă evoluţia investiţiilor, sunt de fapt trucate şi măsluite. Astfel, ultimii investitori realizează un profit infim PRESTABILIT şi PROGRAMAT, ba chiar îşi pierd investiţia făcută. Discutând de curând cu o tânără „investitoare” care a ales să investească la bursă prin platforma oferită de Banca Transilvania îmi spunea cum graficele îi dau palpitaţii deoarece fluctuează foarte mult, fiind uneori chiar pe minus. Până când vor fi demascate fraudele şi schemele piramidale din sectorul financiar-bancar va mai trece mult timp… Căci nimeni nu vrea să rupă vraja! Lumea mai preferă să creadă că se pot obţine bani uşor… fără niciun efort.

Izbirea de realitate şi de adevăr va fi dureroasă. Dezavantajele afacerilor de tip MLM, însă, trebuie aduse în special în atenţia proaspeţilor absolvenţi de liceu aflaţi în căutarea unei surse suplimentare de venit sau chiar a primului loc de muncă. Reţineţi faptul că a fi reprezentantul unei companii MLM nu înseamnă că aveţi un loc de muncă stabil. În plus, nu aveţi asigurat nici măcar salariul minim pe economie!  

Ultimele concluzii despre afacerile MLM

Network marketingul nu este ceea ce pare la prima vedere. Aceste companii gigant au apărut ca ciupercile după ploaie în SUA, unde s-au bucurat din plin de libertatea economică şi de legiuitorii care n-au reuşit nici până astăzi să le scoată în afara legii. De acolo s-au extins şi au crescut la nivel global inspirându-se din teologia creştină. Marea trimitere este aplicată cu consecvenţă dar în scop egoist, doar pentru a aduce un câştig consistent acţionarilor majoritari.

În timp ce bisericile se golesc, MLM-urile tot cresc…

În timp ce bisericile sărăcesc, MLM-urile se îmbogăţesc…

Iar o parte din vină o au şi creştinii. Superficiali fiind, şi fără cunoştinţe de economie sau teologie, ei îşi risipesc timpul şi puţinele resurse financiare în direcţia greşită. Fără a avea siguranţa unui venit minim şi stabil. Fără a beneficia de vechime în muncă. Fără a beneficia de asigurare medicală. Iar companiile MLM profită de implicarea totală a unor oameni care se mulţumesc cu puţin… ba chiar îşi bat joc de timpul lor. Companiile MLM îşi vând şi azi produsele în tihnă, prin vânzători neangajaţi în mod legal, fiind o schemă de evaziune fiscală tolerată şi acceptată de stat. Singurii care se îmbogăţesc cu adevărat sunt la adăpost, în vârful piramidei – acţionarii majoritari.

„Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.” – Matei 6:19-21 (VDC)

* https://www.ftc.gov/sites/default/files/documents/public_comments/trade-regulation-rule-disclosure-requirements-and-prohibitions-concerning-business-opportunities-ftc.r511993-00004%C2%A0/00004-57286.pdf

** https://www.oceanfinance.co.uk/blog/how-much-money-is-really-made-in-mlms-read-our-global-report/