reclama de Craciun la Salt Bank

Reclama Salt Bank de Crăciun explicată

După fiecare reclamă, Salt Bank creşte încet dar sigur. Salt Bank este acea bancă de care nu mai era nevoie… Acea aplicaţie în plus pe care nu şi-o doreşte nimeni. Aceleaşi servicii “poştale” de transfer de bani pe care le găseşti la toate celelalte bănci…  Ei bine, această „bancă digitală” – care se crede inovatoare prin faptul că a eliminat complet interacţiunea umană „face to face” – tocmai şi-a lansat reclama idioată de Crăciun. Cu leneşul ca personaj principal. Eu zic că merită o scurtă analiză. (Poţi viziona reclama chiar la sfârşitul articolului.)

Salt Bank – o bancă pentru atei?

Secundele 4-5 Întrebarea “Care-i treaba cu Crăciunul?” invită mai degrabă la dezbatere şi activează apologetul din fiecare creştin practicant. Oare pune la îndoială naşterea lui Isus Hristos?

Cum să-ţi începi reclama de Crăciun cu o întrebare tipică ateilor şi agnosticilor într-o ţară care se consideră creştină? Se prea poate ca banca să se adreseze tinerilor tot mai puţin religioşi. Pentru tinerii care fac astăzi primii paşi în viaţa de adult, economia şi teologia nu par să aibă niciun punct în comun. Iar privind la toţi cei ce se consideră creştini, din punct de vedere economic, nu pare să-i diferenţieze absolut nimic. Şi creştinii, şi ateii sunt la fel de plini de datorii… Existenţa sectorului bancar nu s-ar justifica într-o ţară plină de creştini autentici, practicanţi, călăuziţi de principii de viaţă Biblice. În timp ce creştinismul îndeamnă la CUMPĂTARE şi ALTRUISM, sectorul financiar-bancar încurajează EXCESELE şi CONSUMERISMUL, gratificarea eului, egocentrismul…

teofil molcut despre reclama salt bank
Care-i treaba cu Crăciunul?” – reclama Salt Bank nu ne dă răspunsul pe care-l aşteptăm – răspunsul logic şi evident: întruparea lui Isus Hristos – Mântuitorul lumii; ci suntem conduşi pe o altă pistă. După o poveste chinuită, “condimentată” şi trasă de păr, reclama se încheie cu leneşul, un animal “generat artificial” (la fel ca banii electronici), care se aruncă în vârful bradului.

Stereotipuri vechi şi noi

44 de secunde durează reclama Salt Bank de Crăciun creată parcă de inteligenţa artificială, nu de oameni.

După cum era de aşteptat, reclama este plină de aceleaşi stereotipuri – o familie mare şi fericită, aparent fără griji, brad, beculeţe, cadouri, o casă mare şi confortabilă. Cam aşa arată viaţa viu colorată pe care o promit băncile… şi care nu se concretizează niciodată. Pentru cei mai mulţi, viaţa plină de culori, după primul credit bancar, devine un film horror în alb şi negru. Dar această realitate este bine ascunsă de ochii lumii.

Secretul este la vedere, chiar în numele băncii

Dacă citim printre cuvinte, însă, denumirea societăţii bancare Salt Bank (Banca de sare) ne avertizează că s-ar putea ca această bancă să ne “condimenteze” viaţa… Iar SAREA nu este o substanţă prea prietenoasă cu viaţa. Poţi să mori de sete în mijlocul oceanului deoarece apa sărată nu hidratează. La fel stau lucrurile şi în economie… Banii “săraţi” care provin din credite bancare nu fac bine economiei. Economia a fost creată ca să funcţioneze doar cu bani “dulci”, care provin din muncă – bani munciţi. Noi, oamenii, suntem precum nişte peşti de apă dulce. În momentul în care suntem puşi într-un mediu economic cu bani “săraţi”, pur şi simplu nu ne merge bine…

Mai nou, băncile vor cu orice preţ să facă parte din vieţile oamenilor… Tocmai de aceea se ascund în spatele unor aplicaţii viu colorate. O întreagă echipă de graficieni şi ingineri UX se află în spatele Salt Bank. Nici nu cred că greşim dacă spunem că Salt Bank este mai degrabă o companie IT, nu o bancă… Căci nu mai operează defel cu bani cash, ci doar cu bani “pixeli” sau bani electronici – invizibili, inexistenţi şi a căror echivalent în numerar nu poate fi demonstrat. Pixelii multicolori însă nu pot să îndulcească banii “săraţi”, generaţi artificial, din tastatură.

Reclama Salt Bank – pentru tinerii “fierbinţi” şi virgini financiar

În ce context apare Salt Bank?

Banca Transilvania avea nevoie de “prospături”. “Plăcinta fierbinte din cuptor” (Secunda 11) face aluzie fix la nevoia băncii de “carne proaspătă” şi apetisantă. Această aplicaţie bancară are ca scop atragerea şi ÎNROLAREA unui număr cât mai mare de tineri, de preferinţă aflaţi la primul loc de muncă de după liceu.

Tot la secunda 11 tinerii pe care îi vizează banca sunt redaţi în clip prin cei doi (adolescenţi minori???) care vor să se sărute sau chiar să întreţină raporturi sexuale pe întuneric, pe furiş, ca să nu-i prindă părinţii…

Prin aluzia la sex, banca ne transmite încă un mesaj subtil (valabil nu doar pentru Salt Bank, ci şi pentru toate celelalte bănci). Tot ce vrea “de Crăciun” este să le  “f*tă” viaţa tinerilor… Îţi mai aduci aminte de refrenul lui Mariah Carey? All I want for Christmas is… YOU!!! Şi pe tine te vrea Salt Bank… de Crăciun.

Îndoctrinarea subtilă a populaţiei

“Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau”!

lenesul este mascota Salt BankAcesta este mottoul sub care îşi desfăşoară activitatea sectorul financiar-bancar în 2024. BNR, ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) şi ARB (Asociaţia Română a Băncilor) au pornit un fel de “cruciadă” a educaţiei financiare (o reeducare a publicului) – un fel de “religie” financiară menită să inoculeze ideea conform căreia economia nu ar putea funcţiona fără bănci. Ori economia a funcţionat şi a prosperat foarte bine şi în timpul Imperiului Roman, ba chiar până în 1500-1600 când au apărut primele bănci. Dar publicul neştiutor şi privat de o educaţie economică sănătoasă, cade foarte uşor în plasa celor care promit bani nemunciţi (dar “săraţi”) spre îndeplinirea viselor…

De ce atât de multă reclamă la Salt Bank?

Deoarece clienţii actuali cu cont deschis la Banca Transilvania sunt în mare parte (SUPRA)ÎNDATORAŢI – adică nu mai sunt BANCABILI.

Mulţi dintre ei au restanţe le credite şi IFN-uri, ba chiar figurează şi în Biroul de credite… Aşadar, banca nu mai poate jupui de pe spinarea lor prea multă dobândă. Cu fiecare lună, rambursarea creditelor devine tot mai puţin probabilă. Calitatea debitorilor scade. Şi cum scopul SUPREM al bankingului este acela de a genera DOBÂNZI şi COMISIOANE non-stop, băncile trebuie să  îndatoreze populaţia în mod continuu prin acordarea de noi credite de consum şi credite ipotecare.

Cu toate că Banca Transilvania este o bancă dominantă pe scena economică din România, asta nu înseamnă că este şi simpatizată de clienţi. Populaţia opune rezistenţă la tot ce înseamnă Banca Transilvania. Aşa că trebuia să apară urgent reclama Salt Bank de Crăciun…

Astfel, BT a luat decizia de a lansa o nouă “momeală” prin care să pună mâna pe tinerii virgini din punct de vedere financiar care nu au niciun credit în derulare. Aşa s-a ajuns la aplicaţia Salt Bank. Dacă ţi-ai instalat aplicaţia pe telefon, i-ai oferit deja băncii o primă victorie… Dar obiectivul este să te transforme în sclav – căci singurii oameni care pot să genereze “profit” pentru bancă sunt debitorii. Este evident faptul că angajaţii băncilor, prin munca lor proprie, nu generează nimic. Dar de aceste aspecte, te poţi convinge şi singur(ă), pe cont propriu.

Salt Bank – un fin-tech care copiază aplicaţia Revolut

Cel puţin despre Salt Bank ştim de la bun început că este bancă… Revolut a început mai subtil, prezentându-se ca o aplicaţie de transfer de bani pentru ca în final să devină o bancă în toată regula. În prezent chiar oferă conturi IBAN româneşti clienţilor din România şi urmează să înfiinţeze şi o sucursală (“virtuală”). Imitaţia este la modă nu doar printre companiile MLM, ci şi în sectorul bancar.

În reclama Salt Bank, “leneşul” salvează Crăciunul

lenesul de la Salt Bank in reclama de CraciunSecunda 20 – După ce ornamentul hidos din vârful bradului se răstoarnă – fapt ce pare să-i întristeze pe copii – leneşul – mascota Salt Bank – se decide că e timpul să “intervină” şi să readucă zâmbetul pe buzele tuturor sărind în vârful pomului de Crăciun.

Alegerea leneşului ca mascotă este un mare eşec. Însă, eu mă bucur că, prin aceasta, banca se dă singură de gol… Leneşul îi reprezintă tocmai pe “angajaţii” leneşi şi “neangajaţi” ai băncii – oameni care “muncesc” pentru bancă în diverse departamente, dar a căror salarii sunt plătite din comisioanele şi dobânzile achitate de “angajaţii” muncitori şi productivi din economia reală.

Finalul reclamei de Crăciun însă este mult prea alegoric, iar mesajul nu este evident la o primă vizionare… Practic, prin această reclamă de Crăciun, Salt Bank transmite publicului faptul că “leneşii neproductivi” pot salva Crăciunul oamenilor muncitori care simt nevoia să se întindă mai mult decât le este plapuma. Ornamentul din vârful bradului este fix ceea ce lipseşte ca sărbătoarea să fie plină de bucurie…

Care este “ornamentul” care lipseşte din “vârful vieţii tale” şi care crezi că te-ar face mai fericit(ă) dacă ţi l-ai cumpăra de Crăciun cu ajutorul unui credit de la Salt Bank? Cam aşa arată firul logic pe care ar trebui să-l urmezi pentru ca “leneşii” să aibă masa plină de Crăciun…

Salt Bank poate lăsa un gust amar

Reclama Salt Bank de Crăciun nu se putea închia decât într-o notă optimistă…

Crăciunul e bucurie!”, spune vocea de pe fundal.

Bucură-te de fiecare Crăciun ca şi cum ar fi primul!

Adică… The First Noel? Primul Crăciun l-a avut ca protagonist pe Isus Hristos – Fiul lui Dumnezeu – care s-a născut într-o iesle din Betleem… Dar ca să te bucuri cu adevărat de acest prim Crăciun trebuie să înţelegi de ce s-a coborât Isus pe Pământ. Pentru a afla aceste amănunte, unii ar trebui să redeschidă Biblia… Puţin probabil ca o bancă să încurajeze populaţia la studiul Sfintelor Scripturi.

Atunci, se referă la primul Crăciun din viaţa noastră? La primul Crăciun de care ne aducem aminte?

Clipul se încheie cu râsetele false ale unor actori plătiţi… Realitatea celor cu datorii la bănci este cu totul alta. Ei nu prea mai au putere să zâmbească. De ani de zile, însă, sectorul bancar are grijă ca faţa întunecată a creditării să fie ascunsă sub preş şi muşamalizată.

Fiind născut în 1987, te asigur că părinţii mei nu au apelat la nicio bancă pentru a-mi face primul Crăciun mai frumos… Industria bankingului din România s-a conturat abia după anul 1999, după falimentul Bancorex. Părinţii generaţiei mele n-au avut carduri de credit şi n-au avut telefoane mobile pe care să-şi instaleze aplicaţiile viu colorate ale băncilor, ale supermarketurilor şi alte n-şpe mii de aplicaţii inutile.

Dar pe-aceiaşi părinţi, sectorul bancar i-a exploatat fără pic de milă, hrănindu-se din truda şi sudoarea frunţii lor! După ce s-au îndatorat, părinţii noştri au dus-o tot mai prost. Aşteptau bunăstarea, dar în locul ei… a venit executarea. Executarea silită. Iar acolo unde n-a venit executarea, sigur a persistat sărăcia, stresul, certurile, neajunsurile şi traiul de la o rată la alta. Băncile le-au răpit părinţilor noştri cei mai frumoşi ani din viaţă. Au inversat priorităţile din viaţa lor şi i-au detronat pe copii… Au distrus căsnicii şi au răpit copilăria copiilor. Cine poate să pună capăt acestui ciclu nebun şi fără sens? Fiecare… rând pe rând.

“Enigmatici și cuminți
Terminîndu-și rostul lor
Lîngă noi se sting și mor
Dragii noștri dragi părinți
Cheamă-i Doamne înapoi
Că și-așa au dus-o prost
Și fă-i tineri cum au fost
Fă-i mai tineri decît noi”
Adrian Păunescu – Rugă pentru părinţi

Nu-ţi irosi tinereţea muncind pentru bănci!

După ce am gustat toate feţele creditării, acesta este cel mai bun sfat pe care pot să ţi-l dau în momentul de faţă. Viaţa fără credite şi fără datorii este POSIBILĂ!
Limitează-te la a folosi aplicaţii bancare de tipul Salt Bank strict pentru plăţi, nu pentru produse de creditare sau investiţie (o altă cutie a Pandorie despre care voi vorbi pe larg într-un alt articol).

Nu-ţi irosi cei mai frumoşi ani căutând să restitui nişte bani fictivi CU DOBÂNDĂ!

Banii “credit” sunt bani care există STRICT la nivel de contabilitate bancară şi care sunt generaţi odată cu aprobarea creditului tău. Aceşti bani “săraţi” sunt toxici pentru economie.

Pentru ce să te chinui să înapoiezi în condiţii inflexibile, generatoare de stres şi de constrângeri multiple nişte bani pe care banca nu i-a avut niciodată?

Pentru bănci, eşti doar un “provizion”. Banca se aşteaptă încă din prima zi de la semnarea contractului ca tu să nu-ţi restitui “datoria” (impropriu spus) – de aceea, în dreptul tău generează un provizion care se măreşte pe măsură ce devine tot mai evident faptul că nu-ţi poţi duce creditul la final…

Când creditul tău a devenit NEPERFORMANT, banca pur şi simplu îl VINDE unei firme de recuperări creanţe care te va sâcâi mai departe şi te va ameninţa în moduri abuzive… În urma vânzării creditului, banca încasează un profit CERT – deoarece ea niciodată nu s-a privat de resursele sale existente, de capitalul propriu.

Sper că ai înţeles şi tu acum mecanismul “tainic” al creditării. Fără să-şi fi dat seama, reclama Salt Bank de Crăciun dezvăluie mai mult decât şi-ar fi dorit…

“Banking… dar cum vrei tu”??? Nicidecum… e fix aşa cum vor ei.