Plata cu cardul, acceptată de toate firmele din România din 16 iunie 2024

“Oare acceptaţi plata cu cardul?” – iată o întrebare pe care nu va mai trebui să o pui atunci când faci cumpărături. Din 16 iunie, toate firmele din România sunt obligate să accepte cel puţin o modalitate de plată fără numerar.

Multe portaluri de ştiri din România au anunţat în mod eronat faptul că „plata cu cardul a devenit obligatorie” de la jumătatea lunii iunie. Probabil că astfel de dezinformări au fost pe placul BNR şi al sectorului bancar. Bancherilor le-au transpirat palmele şi le-au aplaudat urechile la gândul că jurnaliştii lor preferaţi (care mănâncă pâinică din banii plătiţi tocmai de bănci pentru publicitate) chiar caută să grăbească retragerea numerarului din circulaţie. Adevărata ştire, potrivit legii 406/2023, se referă la faptul că, din data de 16 iunie 2024, toate firmele din România – fie ele SRL, SA sau PFA – trebuie SĂ ACCEPTE şi să poată procesa plăţile cu cardul sau alte dispozitive electronice.

Nu te entuziasma prea tare deoarece vreau să îţi atrag atenţia asurpa unor aspecte extrem de interesante care s-ar putea să-ţi scape.Vei înţelege imediat de ce plata cu cardul ar trebui să fie ultima ta opţiune, fie că eşti în postura de afacerist sau de client.

În curând, toţi antreprenorii vor deţine dispozitive capabile să efectueze încasări electronice. Fiecare firmă se va transforma astfel într-un „oficiu poştal” electronic. Suntem tot mai aproape de economia bazată pe bani invizibili – electronici, pixelaţi, inexistenţi, imaginari şi fără niciun corespondent în lumea reală. Din fericire, plăţile exclusiv cu cardul nu au devenit obligatorii. Totuşi, istoria se rostogoleşte spre această realitate mai repede decât ne-am dori. Ca un after-school pentru adulţi care se respectă, dupaliceu.ro te ajută să te pregăteşti pentru realitatea economică în care îţi vei petrece tot restul vieţii.

Banii electronici încă nu sunt recunoscuţi ca monedă naţională

Dacă mă urmăreşti pe TikTok, ai văzut deja că am scos la lumină un derapaj şi o incongruenţă între Constituţia României şi practica bancară. La articolul 137 din Constituţie ni se spune clar faptul că moneda naţională este LEUL. Ce se înţelege prin aceasta? Că LEUL românesc este reprezentat de bancnote şi monede. Moneda naţională are un caracter FIZIC, PALPABIL, TANGIBIL şi în niciun caz unul ELECTRONIC. Legiuitorul nu a avut în vedere LEUL electronic sau invizibil. Drept urmare, LEUL electronic este o valută, o monedă STRĂINĂ. Şi, bineînţeles, am putea să mergem şi mai departe şi să spunem că sumele de bani electronici neacoperite în monedă naţională (fizică), sunt bani FALŞI.

Plata fără numerar se realizează în mediul electronic şi este strict un transfer de cifre – operaţiuni care se reflectă în primul rând la nivel contabil. Însă vorbim despre două sisteme contabile diferite. Contabilitatea bancară (în ciuda faptului că şi băncile sunt tot societăţi comerciale) utilizează cu totul şi cu totul alte conturi (contabile) decât contabilitatea societăţilor comerciale. Plăţile electronice se desfăşoară însă într-un circuit închis. Cu alte cuvinte, banii nu părăsesc sectorul bancar decât în momentul unei retrageri de la bancomat.

Cele trei forme ale banilor din economie:

1. banii cash
2. banii scripturali
3. banii electronici

Cu toţii ştim cum arată banii CASH – sunt banii sub formă de bancnote şi monede.

Banii scripturali sunt acele cifre care se referă la banii CASH – adică în spatele numerelor chiar se află un teanc de bancnote şi monede.

Banii electronici, însă, pot fi atât scripturali (cu acoperire în numerar), cât şi inexistenţi (bani imaginari şi invizibili, care există PRIN CREDINŢĂ, la nivel mental, dar a căror acoperire în numerar nu poate fi dovedită. Aceşti bani sunt doar nişte pixeli fără valoare, fără corespondent în realitate care nu ar trebui să producă niciun efect juridic sau economic. Şi totuşi aceşti bani alterează economia şi distorsionează realitatea din jurul nostru).

Fie că foloseşti un card de credit sau un card de debit, ambele stochează informaţii despre banii tăi electronici. Problema este că nimeni nu se întreabă ce fel de bani are cu adevărat în cont: bani scripturali sau doar nişte cifre „goale”, fără conţinut, fără valoare?

De unde provin banii electronici?

Banii electronici sunt generaţi de bănci (şi nu numai) în două moduri:

1. prin atragerea de depozite
2. prin creditare

Ce înseamnă atragerea de depozite bancare? Înseamnă că banca retrage bani CASH din circulaţie şi le oferă în schimb deponenţilor bani ELECTRONICI. După depunerea banilor la bancă, deponenţii nu mai deţin CASH, ci doar pixeli, într-o aplicaţie bancară. În acest caz, deponenţii ştiu că cifrele pixelate reprezintă bani scripturali. În esenţă, banca tocmai a efectuat un schimb valutar: a luat LEUL adevărat şi constituţional şi l-a transformat în LEU electronic, nerecunoscut de Constituţia României.

Mare atenţie la următorul aspect:

– băncile nu vor mai oferi niciodată deponenţilor acces la un monetar din care să reiasă câte bancnote şi monede se află FIZIC în cont, la dispoziţia lor. Acest aspect a permis sectorului bancar să inoculeze în mintea populaţiei ideea că în spatele tuturor cifrelor se află de fapt bani, însă, în realitate, băncile nu pot face (şi nici nu-şi doresc să facă) dovada faptului că cifrele pixelate au acoperire în numerar, în bani fizici. În acel moment, s-ar rupe vraja… iar faptul că întregul sistem este bazat pe minciună, mister, tăinuire şi inducere în eroare ar ieşi la iveală.

Prin creditare, băncile virează în conturile debitorilor bani ELECTRONICI, fără a le demonstra acestora că acei bani au şi corespondent în numerar. Încă o dată, sectorul bancar merge pe „ÎNCREDERE” şi totodată pe MISTER… Iar jocul funcţionează deoarece clientela bancară este superficială şi needucată. Bucuroşi că banca le-a aprobat creditul, debitorii nu mai cer lămuriri suplimentare şi nici nu pretind băncii să facă dovada faptului că banii electronici „tipăriţi din tastatură” într-un cont oarecare reprezintă bani reali, adevăraţi – cu echivalent în cash.

Debitorii nu solicită şi un monetar ci au ÎNCREDERE în creditor. Dacă ar săpa puţin mai adânc, însă, ar realiza că banca pretinde dobândă pentru nişte bani electronici care nu doar că nu există în realitate, ci nu sunt nici recunoscuţi de Constituţia României. Deşi pare absurd, milioane de români muncesc din greu pentru a restitui nişte bani pe care banca nu i-a avut niciodată şi care îşi încep „existenţa” abia în momentul aprobării creditului.

Banii – între realitate şi imaginaţie

În contabilitatea bancară, în momentul acordării unui credit nu se debitează nici conturile de depozit şi nici casieria băncii. Creditele sunt contabilizate separat, fără nicio legătură cu banii fizici. Ceea ce înseamnă că fiecare credit reprezintă o sumă de bani (invizibili şi fictivi) nou creată în economie – mai exact, sunt bani pe care banca nu i-a avut niciodată. Creditele sunt bani pur contabili, care există strict în contabilitatea băncii.

Băncile se folosesc în schimb de bancomate pentru a întreţine iluzia conform căreia toţi banii electronici ar avea acoperire în bancnote şi monede, când în realitate nu este aşa.

Ce sunt bancomatele? Bancomatele sunt case de schimb valutar care preschimbă banii electronici şi invizibili în bani cash. În acest moment, în circulaţie, există mult mai mulţi bani electronici decât numerar.

Plata cu cardul este o operaţiune complexă bazată pe un schimb ultra-rapid de informaţii şi instrucţiuni electronice. Această plată nu necesită bani de hârtie, ci are nevoie doar de curent electric. Cel ce plăteşte nici nu trebuie să facă dovada că deţine banii fizici. În ultimă instanţă, cei ce acceptă plata fără numerar, acceptă să primească ceva invizibil şi fără valoare, pentru ceva valoros.

Banii electronici nu au valoare decât prin banii fizici, iar câtă vreme echivalentul în numerar nu poate fi dovedit, putem considera că banii electronici au valoarea 0 (zero). Aşadar, chiar dacă ai încasat cu cardul 100 de lei electronici, câtă vreme banca nu îţi poate prezenta un monetar cu bancnotele şi monedele ce intră în compoziţia sumei respective, poţi să consideri că nu ai încasat nimic – ai primit 100 de lei imaginari şi 0 lei reali.

Poate că era nevoie de legea 406/2023 pentru ca acestă nuanţă subtilă de „gri” să iasă la suprafaţă, iar comercianţii să nu îşi mai vândă produsele şi serviciile pe bani „pixeli” – invizibili şi cu o existenţă incertă. Da, plăţile fără numerar vor deveni o normalitate. Dar la fel de normal ar trebui să fie ca transparenţa şi corectitudinea să fie reciproce. Până la urmă, plata cu cardul reprezintă un serviciu poştal sau un serviciu de curierat în care schimbul şi transferul de valori trebuie să fie egal şi REAL, nu imaginar, nu reflectat strict la nivel contabil şi informatic.

Procesul de bancarizare forţată a populaţiei continuă

Strategia de educaţie financiară 2023-2030 continuă în forţă şi… cu forţa. Unul dintre obiective este familiarizarea elevilor şi studenţilor cu noile instrumente de plată şi acceptarea plăţii cu cardul ca normă, ca o formă superioară plăţilor cu numerar. A trăi fără un cont bancar va deveni în curând imposibil. Trăim într-o dictatură financiară care nu se supune proceselor democratice. Din punct de vedere psihologic, însă, plata fără numerar favorizează indisciplina financiară şi este un precursor al haosului financiar.

Bancarizarea forţată a absolvenţilor de liceu nu urmăreşte binele viitoarelor generaţii, ci este modalitatea prin care sectorul bancar îşi securizează propria existenţă pentru încă câteva generaţii de acum înainte.

Gestionarea dificilă a banilor imaginari, care există doar sub formă de pixeli, distribuiţi în n aplicaţii bancare pe telefon, va face ca tinerii să piardă curând controlul asupra finanţelor personale… Iar traiul fără nici măcar un credit va deveni de neconceput. Deja tinerii văd în credite „o soluţie”, nu „o problemă”. Sănătoşi, energici şi plini de vise, ei se grăbesc să pună mâna pe banii băncilor renunţând de bună voie la toată libertatea de mişcare din anii lor cei mai buni. Având o perspectivă atât de greşită asupra creditării, nu e de mirare că economia funcţionează pe invers. Iar semne de însănătoşire nu se văd la orizont.

În dictatura financiară, doar cei fără credite şi datorii sunt cu adevărat liberi. Din ziua în care începi să datorezi DOBÂNDĂ, devii sclav!

Dictatura financiară îşi sporeşte influenţa

Ca şi cum toate acestea nu ar fi îndeajuns, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) s-a lăudat că a reuşit să ţină seminarii de îndoctrinare financiară inclusiv în instituţiile de învăţământ ale armatei. Desigur, ei au vorbit despre asigurări şi piaţa de capital… Însă toate acestea trec tot prin sistemul bancar. Prin acapararea salariilor bugetarilor, e ca şi cum sectorul financiar-bancar s-ar înfrupta direct din bugetul statului. Iar statul rămâne cel mai bun client al băncilor… Un sac fără fund.

Obiectivul BNR şi ASF este de a-i împinge pe toţi absolvenţii de liceu în două direcţii:

1. spre credite de toate felurile şi să devină astfel PLĂTITORI DE COMISIOANE şi DOBÂNZI – singura sursă de „hrană” care ţine în viaţă sectorul bancar;
2. spre piaţa de capital, unde tinerii să îşi încredinţeze puţinele economii în mâinile altora (autointitulaţi „consultanţi financiari” sau „traderi”) contra unor COMISIOANE în speranţa că într-o zi le vor recupera CU DOBÂNDĂ.

Nici creditele şi nici piaţa de capital nu garantează prosperitate, bogăţie şi bunăsare – ci înglobează doar o doză uriaşă de RISC şi nesiguranţă.  Ambele reprezintă însă doar operaţiuni cu bani electronici.

Plata cash înainte de plata cu cardul

Celor care susţin sus şi tare că sectorul financiar-bancar este un pilon INDISPENSABIL al economiei, reaminteşte-le că banii au existat înaintea primei bănci din lume… Iar plata cu cash a fost timp de secole modalitatea preferată de plată, înainte să apară plata cu cardul. Astăzi, prin legea 406/2023, asistăm la o impunere forţată a acceptării plăţilor cu bani electronici – un tip de plată nenatural, nefiresc şi impropriu economiei reale. Această tranziţie este la fel de nenaturală precum tranziţia unui băiat care îşi doreşte să devină fată. În momentul în care nu va mai lua hormoni, corpul său va reveni la starea normală şi naturală. La fel şi economia: în momentul în care băncile nu vor mai pompa credite pe post de hormoni şi nu vor mai impune banii electronici, economia îşi va relua cursul natural şi firesc pe care l-a avut şi înainte de apariţia sectorului bancar.

După liceu, o mare realizare va fi să poţi identifica şi să poţi respinge tentativele de „îndoctrinare” financiară care vin dinspre sectorul financiar-bancar prin „predicatorii” agreaţi de acesta.

„Momeli” vei auzi la tot pasul şi sunt adesea însoţite de sintagma „educaţie financiară” sau „independenţă financiară”. Ce caraghios! Poţi să devii independent financiar câtă vreme DEPINZI şi eşti conectat la sectorul financiar-bancar?

Finanţiştii sunt ca nişte pescari care aruncă momeli în continuu căutând să prindă cât mai mulţi proşti (peşti am vrut să scriu)… Dacă nu ai înţeles că programele de tipul FIT de la Banca Transilvania (Finanţele pe înţelesul tuturor şi seria „De toţi banii”), Banometru de la ING şi Şcoala de Bani de la BCR sunt doar momeli menite să te atragă, să te „bancarizeze” şi să te reprogrameze după voia lor… vei cădea în plasă.

Ştiu că nu este uşor să ţii piept îndoctrinării financiare tot mai agresive şi probabil că nu înţelegi acum rostul abstinenţei de la credite tocmai în anii tăi cei mai buni… însă te asigur că nu ai nimic de pierdut. Scriu aceste rânduri ca economist şi ca unul care a văzut şi experimentat pe propria piele toate feţele creditării în cei 36 de ani de viaţă. Iar concluzia este mereu aceeaşi: creditele nu au adus bunăstare nici în viaţa mea, nici în viaţa părinţilor mei şi nici în viaţa românilor, după mai bine de 30 de ani în care băncile au pompat tot felul de credite în economie…

Încearcă să te opui şi să ţii piept tuturor tentativelor de „reeducare financiară”! Alege economisirea în detrimentul creditului! Şi aminteşte-ţi că există o ordine firească şi naturală după care trebuie să funcţioneze nu doar natura, ci şi economia. Adu-ţi aminte că banii au existat înaintea băncilor şi au avut întotdeauna o formă fizică, palpabilă. Optează pentru plata cash în loc de plata dintr-un portofel virtual ori de câte ori poţi! Fie şi din simplul motiv că banii cash au existat înaintea banilor electronici.

Nu alerga după „bani nemunciţi”, căci ei sunt doar o Fata Morgana! Nu ai cum să te îmbogăţeşti atâta timp cât plăteşti mai multă dobândă decât încasezi! Iar când crezi că visul tău de a deveni antreprenor poate deveni realitate doar cu un credit bancar… nu uita că a converti capitalul toxic din credite bancare în capital propriu înseamnă să munceşti tot mai mult pentru aceiaşi bani. Datorită dobânzii, pentru fiecare pas înainte, vei face doi paşi înapoi…

Băncile au distrus Poşta Română

Vorbind de paşi, însă, hai să cădem de acord asupra unui lucru: transferul de bani dintr-o parte în alta este un serviciu poştal nu un „serviciu bancar”, doar penru că este realizat de o bancă.

Legea 406/2023 a putut fi promulgată pentru că, în ultimii 30 de ani, băncile au reuşit să distrugă Poşta Română şi să se poziţioneze ca principalii „curieri” de bani. Până şi firmele de curierat descurajează plăţile ramburs solicitând taxe piperate pentru plăţile în numerar. Practic, ele încurajează indirect plata cu cardul, online.

Când cineva trimite bani prin Poşta Română, acea persoană prezintă BANI CASH la ghişeul poştal – adică face dovada EXISTENŢEI banilor şi îi încredinţează poştei pentru a-i livra unui destinatar.

Ce a făcut sectorul bancar? A permis oricui să trimită bani mai repede, fără a mai manipula BANI CASH, ci doar prin efectuarea unor operaţiuni de contabilitate bancară. Dacă mai demult trebuia să completezi un ordin de plată, iată că şi acest formular a devenit istorie. Astfel, băncile au inoculat treptat ideea că banii fizici sunt demodaţi; că nu mai sunt de actualitate. În viziunea băncilor, folosirea banilor CASH este anacronică şi depăşită, la fel ca Poşta Română. Tocmai băncile au devenit „alergice” la numerar şi deschid filiale sau agenţii în care nu mai poţi efectua operaţiuni cu bani lichizi.

Poşta Română a fost distrusă intenţionat, în mod coordonat, deoarece serviciile poştale de transfer de bani reprezentau o concurenţă serioasă pentru bănci.

Desigur, şi prin Poşta Română se pot trimite bani de pe un card, la un anumit oficiu poştal, prin serviciul numit e-mandat. Însă infrastructura informatică a sectorului bancar a avansat mult mai rapid decât cea a Poştei Române. În alte ţări, poşta naţională deţine chiar propria bancă, iar Poşta Română este pe cale să devină bancă la rândul ei. Dezamăgitor să vezi că până şi Poşta Română îşi schimbă identitatea şi devine încă un lup în haine de oaie…

Plata cu cardul este eminamente un serviciu poştal. Practic, când apropii cardul de un POS, tu îi transmiţi de fapt băncii cui să trimită o anumită sumă de bani. Pentru a trimite bani prin Poşta Română ar fi trebuit să completezi un mandat poştal. Ţi s-ar fi cerut datele expeditorului, datele destinatarului şi suma… Ei bine, astăzi, în spatele cardurilor şi a POS-urilor se ascunde un sistem informatic foarte bine ramificat şi interconectat. Acesta completează automat „mandatul poştal”, iar instrucţiunile de plată se procesează aproape instantaneu. Aşadar, băncile au luat un serviciu poştal şi l-au perfectat. Au mărit viteza de transfer a banilor, iar acest lucru a fost îndeajuns pentru a-şi creşte cota de piaţă.

Transferul de bani, fie că este făcut direct dintr-o aplicaţie bancară, fie că este efectuat cu cardul, la un POS, rămâne un serviciu POŞTAL. Atât POŞTA cât şi BANCA acţionează ca un „curier” – au rolul de a transporta o sumă de bani către un destinatar. Pentru a realiza acest transfer de fonduri, însă, ambele folosesc propriul serviciu informatic.

Atunci care este principala diferenţa dintre POŞTĂ şi BANCĂ la un transfer de bani?

În cazul poştei, banii sunt scoşi din sistem sau din circuitul poştal sub formă de numerar în momentul în care au sosit la destinaţie.

În cazul băncilor, banii rămân în sistemul bancar sub formă de pixeli până în momentul convertirii lor în numerar, la un bancomat. Iar obiectivul final este să nu se mai permită ragerea banilor din circuit.

Legea 406/2023 descurajează folosirea banilor cash

Nu te grăbi să îmbrăţişezi plăţile contactless şi banii electronici! Nu te grăbi să arunci la gunoi banii cash! Încearcă să citeşti printre rânduri şi să descoperi adevăratele intenţii din spatele legii 406/2023. Oare în interesul cui a fost dată această lege? În interesul populaţiei? Nicidecum! Aceasta este încă o lege care favorizează sectorul bancar – unul dintre cele 6 sectoare neproductive ale economiei.

Legea 406/2023 prefaţează următoarea etapă în procesul de „digitalizare” a băncilor. Procesarea banilor fizici sub formă de bancnote şi monede încă creează costuri nedorite pentru sectorul financiar-bancar, în special cele legate de administrarea bancomatelor: chirii, curent electric, mentenanţă, transportul special al banilor etc. Pentru a retrage numerarul din circulaţie, mai întâi de toate, băncile trebuie să încurajeze plăţile cu cardul. În acest punct ne aflăm acum pe axa istoriei din perspectivă creştină.

Spre era banilor pur contabili

Dacă vei avea curiozitatea să deschizi un curs de contabilitate bancară, vei observa faptul că, pentru bănci, banii nu sunt o marfă. Cu alte cuvinte, contrar teoriei vehiculate prin manualele de economie şi la emisiuni TV, băncile nu dau credite din depozitele atrase. Şi nu dau credite nici din vreun „stoc” de bani sau din casierie… Creditele bancare sunt create STRICT la nivel de contabilitate bancară.

Banii par să urmeze un curs de viaţă similar cu al nostru, al oamenilor… De la forma fizică, plină de valoare şi de strălucire, care îngloba metale preţioase precum aurul sau argintul, iată că banii se apropie de apusul vieţii lor… Au slăbit atât de mult, au devenit atât de goi şi de lipsiţi de viaţă şi de valoare… Iar acum, iată că devin şi invizibili. Devin doar imagini reproduse mental, aşa cum sunt amintirile noastre cu cei dragi care-au plecat de lângă noi… Banii au trecut „pe lumea cealaltă”, a imaginarului, a fanteziei, a ficţiunii… Tot mai puţini oameni ştiu să facă diferenţa dintre real şi imaginar. Tot mai mulţi cred că simpla reprezentare numerică a banilor imaginari îi face reali… Ce amăgire!

Legea 406/2023 îi obligă pe antreprenori să accepte plata cu cardul, dar tu, ca şi consumator, nu eşti încă obligat să plăteşti cu cardul. Câtă vreme mai putem folosi numerarul, putem avea siguranţa unui transfer just de valori – valoare-contra-valoare în loc de valoare-contra-nonvaloare. Cât timp mai putem plăti cash, plata cu cardul ar trebui să fie ultima opţiune…